Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Sorin Ovidiu Vântu, informator al Securităţii cu numele de cod "Nuş"

12 iulie 2010

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu a semnat un angajament de informator cu fosta Securitate în 1983, dosarul figurind ca închis în 1988, cu numele conspirativ "Nuş", după cum rezultă dintr-o serie de documente din ceea ce pare să fie dosarul personal, potrivit unei anchete realizate de HotNews şi Kamikaze.

O serie de documente din Dosarul Personal arată că Sorin Ovidiu Vântu a fost racolat de Securitate la 28 de ani, în aprilie 1983, în timp ce executa, la penitenciarul Bacău, o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru delapidare. Direcţia a IV-a Contrainformaţii i-a deschis Dosarul Personal cu nr. 8046. Direcţia a IV-a se ocupa, între altele, cu recrutarea informatorilor din rândul puşcăriaşilor.

Potrivit raportului cu propunerea de recrutare, semnat de ofiţerul Constantin Stănescu, Vântu este ales dintr-un număr de patru candidaţi. Ofiţerul îl califică drept "cel mai corespunzător", observă că "dispune de posibilităţi de informare în rândul deţinuţilor de pe punctul de lucru" şi notează că are "un dezvoltat spirit de sesizare şi discernământ". Într-un alt raport de verificare, este descris ca "un element disciplinat care regretă fapta comisă, dovedindu-se recuperabil pentru societate".

În angajamentul de colaborare olograf, nedatat, semnat Vântu, scrie: "Informaţiile le voi furniza sub formă de note scrise pe care le voi semna sub numele de Nuş în locul numelui meu real". În raportul referitor la modul cum a decurs recrutarea, datat 26.04.1983, semnat de acelaşi ofiţer Stănescu, se arată: "redactându-se angajamentul, prilej cu care i s-a fixat şi conspirativul de Nuş, s-a trecut la instruirea cu problemele pe care să le aibă în atenţie..." Ofiţerul mai scrie că "în procesul recrutării, candidatul a furnizat o serie de date de interes operativ, care au fost consemnate în scris sub forma unei note informative". Este momentul în care deţinutul Vântu intră în reţea, având calitatea de informator, cu nume jucăuş: Nuş.

Misiunea lui Nuş în penitenciar

Turnătorul este, la rândul său, turnat. În procesul de recrutare şi verificare, securiştii culeg date despre Nuş. O notă de la sursa Măgureanu menţionează că "deţinutul Vântu Ovidiu lucrează la filele CEC ale deţinuţilor precum şi la tabelele de cumpărături". Altfel spus, fostul contabil socoteşte şi după gratii. Primeşte la schimb bani, pachete, ţigări. Tot graţie meseriei, ajunge pentru scurt timp, prin transfer, la penitenciarul Iaşi, "pentru a fi folosit în profesie". Odată cu el, se plimbă şi dosarul de informator.

Într-un raport din decembrie 1983 semnat de lt.col. Barzu Mihai se propune transferul lui Vântu, la pachet cu dosarul de informator, înapoi la penitenciarul Bacău, cu explicaţia vagă că n-a fost utilizat pe post de contabil, din cauză că asupra lui "s-au găsit bani", că la Iaşi nu prea avea informaţii de dat. La Iaşi, Vântu stătea în cameră cu alţi 24 de deţinuţi din categoria "inapţi". Securistul notează că solicita să fie trimis la spital să-şi repare proteza, o posibilă referire la afecţiunile lui SOV. Mai târziu, un raport din '87, care propune încetarea legăturii cu SOV, reţine detaliul că ambele picioare sunt afectate în mod cronic de poliomelită.

Din alte note şi rapoarte reiese că informatorul NUŞ era activ şi scria note despre alţi deţinuţi. Ofiţerii de securitate îi apreciau calităţile de informator. La rândul lor, alţi turnători adaugă câteva tuşe la portretul din dosar: "deţinutul Vântu Sorin de la cam. 8 este un deţinut care se preocupa în permanenţă de ridicarea nivelului de cultură generală". Uneori "este arogant" şi "se cam laudă".

Dar care era, până la urmă, misiunea încredinţată lui SOV de Securitate în penitenciarul Bacău? O notă menţionează că informatorul Nuş "asigură informativ" punctul de lucru "Lăzi - Conserve" din interiorul penitenciarului. "În perioada cât a fost în legătură, a furnizat materiale care au stat la baza informării comandantului, o partea din acestea fiind exploatate şi în cunoaşterea şi documentarea activităţii elementelor din bază de lucru, aşa cum a fost obiectivul BUCU, TOADER, GELU, GEO şi alţii...". Dintr-un raport semnat de ofiţerul CI cpt. Popescu Aurel, aflăm că, la data de 06.11.1984, informatorul NUŞ este transferat la Penitenciarul Spital Bucureşti "pentru tratament".

Este preluat de Mr. Tudorache Dumitru, care raportează, un an mai târziu, într-o aşa numită notă de analiză datată 25.10.1985, că informatorul Nuş "a dovedit ataşament faţă de organul de contrainformaţii, a păstrat secretul colaborării, nu este deconspirat". Maiorul informează, în raportul său, că Nuş "a fost dirijat în D.U.I. (n.r. Dosar de Urmărire Informativă) CORBU, DRĂGAN, şi TRAIAN, iar prin materialele furnizate a contribuit la cunoaşterea intenţiilor şi preocupărilor acestora atât în timpul executării pedepsei cât şi la punerea în libertate, informaţii verificate şi prin T.O. (n.red. - tehnică operativă) În prezent este dirijat cu sarcini concrete în S.I. TRAIAN (notă: "SI" înseamnă Supraveghere Informativă, o fază inferioară Dosarului de Urmărire Informativă, DUI) şi S.I. GEORGE pentru elucidarea suspiciunii de bază".

Ofiţerul îşi încheie raportul cu propunerea menţinerii în reţeaua informativă.

Misiunea lui Nuş afară din penitenciar

Din decembrie 1985, Vântu este liber şi şomer . Securitatea se pregăteşte să-l folosească pe informatorul Nuş şi după eliberarea sa. O notă din februarie 1986, semnată de Mr. Tudorache Dumitru, care îl preluase la internarea în penitenciarul-spital Bucureşti, găseşte numai cuvinte de laudă despre fostul dentinut-turnător: "Pe parcursul colaborării cu organele de contrainformaţii din penitenciar, a dat dovadă de corectitudine şi sinceritate, a respectat instructajul şi linia de conduită stabilită pentru fiecare caz în care a fost dirijat, s-a preocupat de realizarea sarcinilor şi a manifestat curaj şi iniţiativă în determinarea elementelor respective să vină cu amănunte de natură a clarifica suspiciunile şi a se obţine noi date şi informaţii".

Raportul arată că informatorul Nuş a fost menţinut în reţea "şi preluat în legătură de cpt. Popescu C-tin" din biroul C.I. nr 3". Numele Popescu C-tin nu apare însă în opisul cu numele ofiţerilor de legătură. Aici găsim doar numele lui Popescu Aurel, ofiţerul de contrainformaţii care îl are în grijă pe Nuş de la începutul şi până la sfârşitul carierei sale de informator, cu excepţia episoadelor Iaşi şi Bucureşti.

Într-un alt raport, cpt Popescu prezintă "rezultatul investigaţiilor asupra numitului Sorin Ovidiu Vântu". Câteva detalii i-au reţinut atenţia ofiţerului de securitate: "este pasionat de jocul de cărţi - recunoscut ca mare trişor la poker - are în anturaj persoane începând de la preoţi, ingineri, profesori şi terminând cu bişniţarii de rând". Acest raport conţine o mică inadvertenţă, o posibilă eroare. Se menţionează că Vântu a ieşit din penitenciar în decembrie 1985, ceea ce este corect, însă data înscrisă pe raport este 27 iunie1985. Altfel spus, raportul despre viaţa în libertate a lui Vântu pare scris cu şase luni înainte de eliberarea sa. Este altă inadvertenţă, o posibilă eroare la momentul datării raportului.

Articolul integral pe www.hotnews.ro si www.kamikazeonline.ro

Trecutul ascuns al lui Sorin Ovidiu Vântu. Povestea informatorului “Nuş”

sursa :http://www.romanialibera.ro/

De ce e relevant ca Vantu a fost turnator? "Intariti-va statul!"

de Alex Mihaileanu HotNews.ro
Luni, 12 iulie 2010, 10:52 Actualitate | Opinii


"Haha! Ba, ce le-a tras-o Vintu!", si-au spus unii, atunci cind Sorin Ovidiu Vintu ne-a recomandat sa ne 'intarim statul'. Avea dreptate Vintu. Avem un stat slab, controlat de niste bisnitari ajunsi moguli. Are dreptate si Basescu atunci cind vorbeste de oligarhi. Ca Vintu a fost turnator, asta nu mai mira pe nimeni, insa altceva e important, un aspect pe care multi l-au trecut cu vederea, scrie Alex Mihaileanu pe blogul sau.

In ancheta publicata ieri, un fost ofiter de Securitate spune o chestie foarte interesanta.

"Din povestirile sale si ale altor apropiati, unul dintre oamenii cheie ar fi fost Radu Timofte, fost sef SRI, decedat in octombrie 2009. Inainte de '89, fostul sef SRI fusese cadru MApN. Dinamo [fost ofiter de Securitate, citat cu porecla din cartier - n.m.] sustine ca Timofte fusese trecut in rezerva din MApN, inainte de '89, 'pentru ca fura linguri' (se ocupa de aprovizionare) si ca dupa '90, 'primea, la fel ca altii, bani de la Vintu'. Isi aminteste de inceputurile lui Vintu ca om de afaceri, cind cara genti cu bani scosi de la Caritas, dar banii nu erau ai lui, ci ai lui Timofte si ai altor securisti din garda veche."

Tind sa cred ca informatia este reala. Acum, despre morti numai de bine, dar n-ar trebui sa mire pe nimeni daca Vintu continua sa plateasca oameni din SRI. De retinut, Radu Timofte a fost seful SRI intre 2001 si 2006, adica pina la un an dupa instalarea lui Basescu in functia de presedinte. Si daca Vintu l-a avut ca angajat pe seful serviciilor secrete romanesti, nu e logic sa ne punem intrebarea pe citi alti sefi de servicii i-a platit si, probabil, inca ii mai plateste?

La vremea declaratiei lui Vintu, in emisiunea de la propriul post de televiziune, prea putini or fi facut legatura. Dar in lumina noilor confirmari, la care adaugam ironia 'Vintu si-a recrutat recrutorii', mie, acum, Romania imi miroase mai mult a Rusia. Si, dintr-o data, toate povestile lui Basescu privind oligarhia, pe care le-am luat la misto si mi s-au parut niste exagerari si niste populisme ieftine, incep sa capete mai mult sens.

Intr-o tara normala, nu e normal ca un om de afaceri sa stie mai multe informatii despre tot ce misca in jurul lui decit Parlamentul acelei tari. Nu e normal ca patronul unui trust media sa aiba aceleasi informatii pe care le are presedintele. Si nu e normal ca marile 'anchete' de presa publicate de Ziua si Gardianul, pe vremea cind inca mai existau, sa vina pe filiera omului care are acelasi acces ca si presedintele la informatii sensibile.

Ce ar fi putut face Vintu cu toate aceste informatii? Sa ne amintim doar de santajele practicate de Ziua si de Gardianul. Cum de-a rezistat Ziua atitia ani cu un tiraj atit de marunt? Sorin Rosca Stanescu sau Bogdan Chireac, de exemplu, sint niste pesti mici pe linga ce santaje trebuie sa fi facut patronul Realitatea-Catavencu. Si la citi fosti securisti si actuali sereisti trebuie sa aiba Vintu pe statul de plata, intrebarea logica e: cine a condus, de fapt, Romania, atitia ani? Si, mai ales, ce a facut Basescu de Vintu a intors un intreg trustul impotriva lui?

Comenteaza pe subiectiv.ro.
sursa ;http://www.hotnews.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one