Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

ANI, decapitată de judecătorii pe care îi verifica la averi?

20 aprilie 2010

La o zi dupa aflarea vestii cum ca Agentia Nationala de Integritate (ANI) a fost amputata fara mila de Curtea Constitutionala, care a redus-o la un simplu spatiu de depozitare a declaratiilor de avere ale deminitarilor, jurnalistul de investigatii Emilia Sercan scrie, pe blogul personal, ca patru dintre cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale se afla in atentia ANI, pentru incompatibilitate.

Judecatorii Petru Lazaroiu, Ion Predescu, Zoltan Valentin Puskas si Augustin Zegrean ar fi actionari la societati comerciale, fapt interzis si sanctionat de legea pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Informatia ar fi fost confirmata pentru Blog de Investigatii de surse din interiorul ANI.

· Petre Lazaroiu (judecator la CCR din 2008 - mandatul sau expira in 2010) ar detine un numar de 3.771 actiuni la SC Nufarul SA, in valoare de 18.855 lei.

Lazaroiu a fost judecator financiar la Curtea de Conturi in perioada 1993-2003, pana cand aceste posturi, care nu erau parte a sistemului judiciar, au fost desfiintate. O parte a procurorilor si judecatorilor financiari au fost integrati in sistemul judiciar, prin decizii ale Consiliului Superior al Magistraturii. Lazaroiu a fost insa respins de CSM, fara a mai fi intervievat, intrucat conform Hotararii nr. 53 din 17 decembrie 2003, nu avea avizul pozitiv (recomandarea) presedintelui Curtii de Conturi. CSM a mai invocat si dosarul profesional, fara alte explicatii.

CV-ul lui Lazaroiu include functia de juristconsult stagiar la Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc - Jilava (1979-1980), apoi juristconsult la Intreprinderea Mecanica de Utilaj Chimic Bucuresti (1980-1993), dupa care a fost judecator financiar la Curtea de Conturi.

Lazaroiu a fost, timp de trei zile, in martie 2008, si membru CSM din partea societatii civile. El a demisionat din Consiliu pe motiv ca plenul institutiei nu i-a acordat statutul de membru permanent, intrucat potrivit legii doar judecatorii si procurorii alesi pot avea acest statut. Pana la numirea sa la Curtea Constitutionala, Petre Lazaroiu a functionat ca avocat.

· Ion Predescu (judecator la CCR din anul 2004, cu un mandat de 9 ani) ar detine, impreuna cu sotia sa, actiuni la SIF Oltenia. Potrivit unor surse citate de Realitatea Tv, ANI ar fi descoperit ca Predescu ar avea zece conturi bancare nedeclarate, toate deschise in 2008, cu o valoare totala de 50.000 de euro.

· Zoltan Valentin Puskas (judecator al Curtii din 2007, cu un mandat de 9 ani) ar detine, potrivit ANI, 19,97% din actiunile Societatii Cooperativa Mestesugareasca Sicomcoop Sfantul Gheorghe. Pachetul de actiuni detinut de Puskcas este cel mai mare la aceasta societate, restul actiunilor, 80%, fiind impartite intre alte 8 persoane. In anul 2008, Zoltan Valentin Puskas ar fi incasat dividende in valoare de 29.946 de lei.

· Augustin Zegrean (judecator la CCR din 2007, pentru un mandat de 9 ani) ar detine 755 de actiuni la RAAL SA, in valoare de 18.875. In 2008, Augustin Zegrean a incasat dividende in valoare de 9.200 de lei, sustine ANI.

Potrivit Legii 161/2003 pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, cunoscuta ca legea incompatibilitatilor, magistratilor le este interzis sa aiba calitatea de asociat, membru in organele de conducere, administrare sau control la societati civile sau societati comerciale.

Înca 45 de zile de putere pentru ANI: Robert Negoita, primul nume scos la interval

Legea ANI ramane in vigoare inca 45 de zile de la publicarea deciziei CCR in Monitorul Oficial, iar Agentia pare hotarata sa nu piarda timpul: vineri, institutia a sesizat Parchetul ÎCCJ in cazul deputatului PSD Robert Negoiţa pentru fals in declaraţii, dupa ce s-a costatat, printre altele, ca acesta nu a menţionat in declaraţia de avere din iunie 2009 peste 50 de milioane de euro, reprezentand veniturile obtinute din transferul unor imobile.

ANI spune ca, in urma verificarilor, a rezultat ca Negoiţa nu a menţionat in declaratia de avere din 11 iunie 2009, aferenta anului fiscal 2008, 52 de milioane de euro cu TVA, reprezentand venituri obtinute din transferul proprietatii imobiliare din patrimoniul personal.

În plus, acesta nu a declarat la valoarea reala soldurile mai multor conturi in lei si valuta.

Astfel, in ceea ce priveşte conturile de la Volksbank Romania, Negoiţa a menţionat in declaraţia de avere din 16 decembrie 2008 1,15 milioane de euro, soldul real fiind de 1,47 milioane de euro. În declaratia de avere din 11 iunie 2009, acesta mentioneaza 1,47 milioane de euro, fata de 54.635 de euro - suma cu care acesta figureaza in evidentele bancare.

La Banca Romaneasca a menţionat, in declaraţia de avere din 11 iunie 2009, un sold de 113,18 lei si unul de 11.956 lire sterline, dar valorile reale erau, potrivit ANI, de 40.230 lei, respectiv de 13,03 lire sterline. În aceeaşi declaraţie a menţionat un cont la Garanti Bank cu un sold de 0,00 euro, desi in evidentele bancare valoarea era de 363.741 euro.

Comunicatul mai precizeaza ca deputatul a mentionat imprumuturi cu o valoare totala de 24.407 euro, valoare de care nu ar fi beneficiat in mod direct, reprezentand doar o garantie. Astfel, in declaratiile de avere din 16 decembrie 2008 şi 11 iunie 2009, apare mentionat un imprumut acordat in anul 2007 de EFG Leasing IFN SA, in valoare de 571.500 euro desi, din informatiile transmise, EFG Leasing „nu a incheiat niciun contract de leasing cu domnul Robert Sorin Negoiţa, cu mentiunea ca acesta a garantat in nume propriu un bilet la ordin in alb drept garantie a executarii obligatiilor de plata aferente unor contracte de leasing".

Negoiţa a mentionat in declaratiile de avere mai multe contracte incheiate in perioada 2006-2008 cu Credit Europe Leasing, in valoare de peste 9,4 milioane de euro, respectiv cu Finans International Leasing, in perioada 2006-2007, in valoare de peste 6,1 milioane de euro. "Din analiza informatiilor transmise de institutiile mentionate a rezultat ca domnul Robert Negoiţa nu este clientul societatii Credit Europe Leasing IFN S.A. (fosta S.C.Finans International Leasing SA), neavand calitate de utilizator in niciun contract de leasing, acesta avand doar calitatea de garant ipotecar in cadrul unor contracte de leasing incheiate de SC Credit Europe Leasing IFN SA cu o persoana juridica", arata comunicatul.

În plus, deşi a mentionat in declaratia de avere ca ar fi beneficiat de un imprumut de 958.300 de euro acordat de Raiffeisen Leasing IFN SA, in realitate nu figureaza in evidentele institutiei de mai sus ca utilizator, ci doar ca garantor in contracte de leasing financiar incheiate cu SC Pro Cofort SRL. Din declaraţiile de avere a mai reieşit ca ar fi contractat in perioada 2004-2008 un imprumut de 2,28 milioane de euro de la Aalpha Leasing Romania IFN SA, "informatii care s-au dovedit a fi neconforme cu realitatea deoarece, potrivit societatii de leasing mentionate, persoana verificata nu este clientul acesteia in calitate de persoana fizica si nici nu au fost incheiate contracte de leasing cu Robert Negoiţa.

Deputatul PSD ar fi contractat in 2007 un imprumut de 258.000 de euro, scadent in anul 2010, de la BRD Sogelease. Din informatiile transmise a rezultat insa ca intre BRD Sogelease si domnul Negoiţa, persoana fizica, nu a fost incheiat niciun contract de leasing. În prezent se afla in derulare un contract de leasing financiar intre BRD Sogelease S.C. Pro Hotels SRL, avand ca obiect transmiterea dreptului de folosinta asupra a doua vehicule Mercedes Benz. "În vederea asigurarii obligatiilor prevazute in contractul de leasing de catre utilizator, la data de 16 aprilie 2007 a fost incheiat un contract de fidejusiune intre BRD Sogelease IFN SA, in calitate de creditor garant, si domnul Robert Negoiţa, in calitate de fidejusor", potrivit ANI.

Acesta ar mai fi mentionat in declaratiile de avere un contract de 4,7 milioane de euro, incheiat in anul 2007 cu MKB Romexterra Bank, dar in realitate Negoiţa nu figureaza in evidentele institutiei de mai sus ca utilizator, ci doar ca garantor in contracte de leasing financiar incheiate cu SC Pro Confort SRL.

"Cu privire la calitatile detinute de Robert Negoiţa in cadrul contractelor de leasing, respectiv garant si fidejusor, mentionam ca acestea reprezinta doar o garantie in a achita obligatiile debitorului direct, atunci cand debitorul se afla in imposibilitatea de a o executa, fara a beneficia in nume personal de valoarea imprumutata. În niciunul din contractele descrise mai sus, nu detine calitatea de debitor", se arata in comunicatul ANI.

ANI s-a sesizat din oficiu in urma unor aticole aparute in presa, potrivit carora Negoiţa ar fi acumulat impreuna cu familia o avere ce depaseste veniturile realizate, majorand in anul 2009 capitalul societatii comerciale "Domus Stil Construct" cu aproximativ 66 de milioane de lei.

Negoiţa spune, insa, ca este "absolut eronat" tot ce afirma ANI in cazul sau, adaugand ca nu a ascuns niciun fel de venit, totul fiind trecut in declaraţia sa de avere.

"ANI s-a facut de ras de atatea ori şi vrea neaparat sa se mai faca de ras inca o data. Este absolut eronat ceea ce spun ei. N-am de ascuns niciun venit, totul este transparent in declaraţia de avere şi de interese. Ceea ce spune ANI este o tampenie. Dar ei ţin cu tot dinadinsul sa se faca de ras", a spus deputatul social-democrat, citat de Agerpres.

Macovei: Decizia CCR va afecta aderarea Romaniei la Spatiul Schengen

Presedintele ANI, Catalin Macovei, spune ca decizia CCR, care a etichetat drept neconstitutionale numeroase prevederi din Legea ANI, nu afecteaza doar activitatea Agentiei, ci se rasfrange si asupra fondurilor europene de care beneficiaza Romania si va avea efect si in ceea ce priveste aderarea Romaniei la Spatiul Schengen.

"Apreciez ca, pentru moment, consecintele (deciziei CCR n.r.) nu pot fi masurate, dar se vor rasfrange nu numai asupra activitatii ANI, ci si asupra problemei fondurilor europene pe care le primeste Romania de la UE si asupra aderarii Romaniei la Spatiul Schengen", a spus Macovei, vineri. Presedintele ANI a precizat ca au fost deja semnale din partea ambasadelor de la Bucuresti, care si-au manifestat ingrijorarea cu privire la decizia CCR.

Macovei a mai spus ca asteapta motivarea Curtii pentru a vedea care sunt atributiile ANI care au fost "amputate", dar spune ca din informatiile aparute in presa reiese ca va fi afectata "coloana vertebrala" a Agentiei Nationale de Integritate. "Daca articolele despre care presa a scris ca au fost declarate neconstitutionale vor fi intr-adevar cuprinse in hotararea CCR, atunci ANI isi va restrange dramatic competentele, urmand doar sa fie depozitar al declaratiilor de avere si de interese, dar in sensul colectarii, nu si publicarii lor pe site. Probabil va avea si atributii de a amenda cu sume cuprinse intre 100 si 500 de lei persoanele care nu depun declaratiile la termen sau nu le depun deloc", a spus Macovei.

Presedintele ANI a comentat decizia CCR spunand ca hotararile instantelor trebuie respectate intr-un stat de drept. Reprezentantii ANI au refuzat insa sa comenteze rolul avut de avocata Alice Draghici, fost membru al Consilului National de Integritate, care s-a aflat in conflict cu sefi ANI, in declararea neconstitutionalitatii Legii. "Este regretabil incidentul care a avut loc in trecut. O pozitie in plan personal nu este oportuna. Aici vorbim doar de interesul Romaniei in raport cu angajamentele pe care le are in raport cu CE", a declarat secretarul general al Agentiei, Horia Georgescu.

Reprezentantii ANI au spus ca nu au fost citati in procesul care a avut loc la CCR si spun ca, din informatiile pe care le aveau, procesul urma sa aiba loc la finele lunii aprilie.

Ordonanta de urgenta pentru salvarea ANI?

Atat reprezentantii ANI, cat si premierul Emil Boc spun ca Guvernul analizeaza o eventuala modificare a legii de functionare a ANI, pentru ca aceasta sa fie pusa in acord cu legea fundamentala, iar Agentia sa poata functiona in continuare.

Boc a spus, vineri, ca ia "foarte in serios" soluţia adoptarii unei ordonanţe de urgenţa pentru a modifica legea ANI. "Sunt ingrijorat de consecinţele deciziei Curţii Constitiuţionale cu privire la ANI, in perspectiva intereselor Romaniei. Noi avem nişte angajamente cu Uniunea Europeana care ţin de eliminarea mecanismului de cooperare şi verificare pe justiţie, adica trebuia ca Romania sa scape de acest mecanism de cooperare şi verificare pe justiţie, pentru ca romanii sa aibe drepturi depline in UE. În cadrul acestui mecanism, controlul averilor demnitarilor prin ANI are un rol important", a spus Boc.

Cum se traduce decizia CCR

· ANI nu va mai putea sa verifice averea dobandita de persoanele care indeplinesc funcţii publice şi nici conflictele de interese şi incompatibilitaţile acestora.

· Agenţia nu va mai putea nici sa sesizeze organele fiscale, in situaţia in care se constata incalcarea legislaţiei, nici sa suspende verificarea şi sa sesizeze organele de urmarire penala, in situaţia in care se constata existenţa unor probe sau indicii temeinice privind savarşirea unor fapte penale.

· Declaraţiile de avere şi de interese nu vor mai fi publice.

· O alta prevedere importanta din Legea ANI declarata neconstituţionala este cea potrivit careia "in cazul unui conflict de interese, toate actele juridice sau administrative incheiate direct sau prin persoane interpuse, cu incalcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absoluta". Constatarea nulitaţii se facea de catre instanţa, la solicitarea Agenţiei.

· Un alt articol declarat neconstituţional reglementeaza situaţia in care ANI poate cere confiscarea unei averi, astfel averile dobandite ilicit nu mai pot fi confiscate, prin decizia unei instanţe. Alte prevederi din capitolul declarat neconstituţional se refera la posibilitatea ca persoana declarata incompatibila sa işi piarda funcţia de demnitate deţinuta, potrivit prevederilor articolului 49. De asemenea, articolul 50 dadea posibilitatea inspectorilor Agenţiei sa sesizeze organele competente sa aplice sancţiuni disciplinare demnitarilor şi funcţionarilor publici gasiţi in incompatibilitate sau ale caror averi au fost dobandite ilicit, daca acesata situaţie a fost constatata in urma verificarilor.

· A mai fost declarat neconstituţional articolul 42, aln 2, 3 şi 4, care se refera la declaraţiile pe care trebuie sa le depuna candidaţii la funcţiile preşedinte al Romaniei, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local sau primar şi care se publica pe pagina de internet a Agenţiei, in termen de 10 zile de la data primirii, şi se menţin publicate pe aceasta pagina.

sursa http://www.romanialibera.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one