Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Dezbaterea evz.ro. Dragoş Frumosu: "Fără concurenţă, preţul este impus"

8 iulie 2010

Preţurile produselor alimentare au crescut, ca urmare a majorării TVA la 24%, cu aproximativ 5%. Românii ar putea consuma alimente ieftine şi bune, dacă statul ar reuşi să dezvolte o strategie în domeniul agricol şi ar încuraja concurenţa între producătorii corecţi, în detrimentul evazioniştilor.

1 /3.
De aproape un an, afacerile producătorilor români din industria alimentară sunt la limita profitabilităţii, a declarat Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicale din Industria Alimentară (FSIA), în cadrul emisiunii "Evenimentele zilei", de pe B1TV, moderată de Alina Stancu. Liderul sindical apreciază că preţurile legumelor româneşti sunt mai mici decât a celor din import, fapt demonstrat şi de analiza EVZ.

"Parcă cineva a dorit să distrugă agricultura românească, fie că vorbim despre fermele de porci sau de fabricile de conserve. Am avut o zootehnie foarte bine pusă la punct, am avut rase foarte bune de animale. Toate au fost distruse. Toate guvernele postdecembriste au contribuit la această distrugere", a explicat Dragoş Frumosu o parte din cauzele care au condus la degradarea economiei româneşti.

"Guvernul ar trebui să reducă TVA la alimente"

Liderul sindical spune că administraţiile care s-au succedat la Palatul Victoria nu au ţinut cont de avertismentele lansate de sindicate şi de patronate privind reţelele de evaziune din industria alimentară. Pentru combaterea evaziunii, guvernul ar trebui să reducă TVA la alimente.

Inundaţiile din ultima perioadă au afectat culturile agricole, dar deocamdată pagubele nu pot fi estimate. De asemenea, agricultorii nu ştiu dacă depozitele lor se vor umple anul acesta.

"Nu putem să facem estimări privind recolta, până când boabele nu vor în hambar. La floarea soarelui, oamenii nu au nici măcar un siloz unde să depoziteze seminţele la preţuri decente", a mai precizat Frumosu.

În ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, preşedintele Federaţiei Sindicale din Industria Alimentară spune că fermierii români nu sunt încurajaţi să obţină produse cu valoare adăugată mare, care le-ar putea creşte veniturile.

Participă la dezbaterea evz.ro cu Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicale din Industria Alimentară (FSIA), în cadrul căreia se va discuta despre evoluţia preţurilor la alimente, locurile din care pot fi procurate alimente bune şi ieftine şi cum va arăta agricultura românească după inundaţii.

Mulţi consumatori români au luat drumul Ungariei sau al Bulgariei, pentru a-şi cumpăra alimente şi produse ca detergenţi sau şampoane. Comercianţii din statele vecine s-au obişnuit deja cu românii care vânează promoţiile.
Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicale din Industria Alimentară (FSIA) a răspuns, în cadrul emisiunii "Evenimentele zilei", de pe B1TV, şi online, pe evz.ro, întrebărilor telespectatorilor şi cititorilor. Iată răspunsurile sale.
evz.ro:Comercianţii spun că sunt obligaţi să crească preţurile pentru a acoperi majorarea TVA la 24%, deoarece ei îşi vor reface stocurile la un preţ mai mare. Totuşi, este normal să vorbim despre creşteri ale preţurilor de 20-30%?
Dragoş Frumosu: În mod normal preţurile ar trebui să crească acum numai cu maximum 5%. În 30-45 de zile creşterea ar putea fi mai mare, prin completarea provenită de la menţiunile dvs. În total de poate ajunge la o creştere de 8-10%. Cei care spun că preţurile vor creşte cu 20-30% dezinformează. Numai un producător inconştient poate creşte preţul arbitrar. Puterea de cumpărare scăzută, coroborată cu preţuri mai mari, conduce la scăderea vânzărilor şi la faliment. Astfel, dacă un comerciant nu îşi vinde marfa din stoc, pierde mai mult, dar, dacă o o vinde la cheltuielile de ieri, deci 2 lei, riscă să nu mai poată reface cantitatea de marfă din stoc. Cresc costurile cu TVA şi sperăm să nu fie şi o recoltă proastă, deoarece preţul materiei prime se poate modifica.

Inundaţiile ne pot influenţa negativ preţurile. Totul va depinde de recoltă, de cât de mult ea poate fi distrusă, de importuri şi de evoluţia cursului leu-euro. Sincer este devreme să facem acum prognoze, până nu vedem toate boabele în hambar.

Rău este că statul român nu elaborează strategii, nu are rezervă pentru a interveni şi nu are resurse suficiente pentru subvenţii. De fapt nu are nimic, iar comercianţii şi consumatorii pierd.

Industria alimentară ar putea fi revigorată prin accesarea fondurilor europene. Cum stă România la acest capitol?
Au fost accesate foarte puţine fonduri. În mod normal, reprezentanţii autorităţilor ar fi trebuit să meargă prin sate, să vorbească cu oamenii şi să vadă ce vor ei să facă şi care sunt posibilităţile reale. Poate unul vrea să deschidă o fermă de porci, unul o fermă de păsări sau altul doreşte să cultive zeci de hectare. Oamenii trebuiau consiliaţi şi învăţaţi cum să acceseze banii şi susţinuţi. Nu s-a făcut nimic.

Ministerul Agriculturii se lăuda că încearcă să găsească soluţii de colaborare cu băncile în cazul proiectelor pe bani europeni, dar eu îi cunosc şi nu cred. Utilizarea şi decontul fondurilor europene se face din ce în ce mai greu fiindcă statul român nu dispune de partea de 20% cofinanţare şi pentru că în sistem corupţia şi incompetenta primează. Le spun fermierilor: “Trebuie să vă gândiţi de două ori înainte de accesare”. Vă dau un exemplu: semnezi un proiect la un anumit curs lei/euro şi te trezeşti că, pe parcursul derulării proiectului, cursul se modifică. Nimeni nu te sprijină, iar la sfârşit, în loc să acoperi 50% din finanţare, dai 60%. Proiectele europene în România sunt pentru cei cu bani, nu pentru oameni cinstiţi.

În Grecia, au fost formate asociaţii ale producătorilor locali. Ei pot vinde ulei de măsline presat la rece la preţuri competitive. Alte asociaţii comercializează produse cu tradiţie la nivel local, cum ar fi mierea de albine sau specialităţi produse din miere, nuci sau măsline. Dacă mergi prin satele greceşti vezi sigla programului european LEADER. La noi, importăm.

Ce şanse sunt să scadă TVA la produsele de bază, cum ar fi ulei, zahăr, faină?
Toate partidele au propus diminuarea TVA la alimente, dar niciunul nu a făcut-o. În 2004, PSD a avut această măsura în programul de guvernare de până în 2008. De ce nu a aplicat-o? La fel şi PNL. Toţi ne-au promis o viaţă mai bună în campanie, în rest... Deci, produsele se vor ieftini atunci când noi vom fi mai atenţi la vot şi când îi vom penaliza pe cei care promit şi nu fac.

În unele state, creşterea TVA a condus la modificarea comportamentului consumatorilor, care au renunţat la produsele scumpe. Vom asista la un fenomen similar în România?
Totul depinde de noi. Până acum, nu producătorii au crescut preţul. Creşterea de TVA se găseşte direct, iar comerciantul face cărţile. Câştigul este la hipermarket. Nu uitaţi că 80% din marfa se vinde prin intermediul marilor lanţuri de retail. Dacă noi cumpărăm mai puţin, vor fi obligaţi să scadă preţurile. Aşa au făcut germanii când au trecut de la marca la euro. Credeţi că noi vrem şi putem să fim uniţi?

Susţineţi închiderea supermarketurilor duminică, una dintre motivaţii fiind că se pot cumpăra produse bune din pieţele volante. Însă, producătorii tradiţionali au preţuri mari.
Sunt de acord cu închiderea supermarketurilor duminica, cu condiţia încurajării pieţelor de producători şi a magazinelor de cartier. În plus, trebuie ca şi acei salariaţi să stea duminica alături familiile lor, căci şi aşa primesc salarii mici.

Referitor la preţurile practicate de producătorii tradiţionali, cred că este destul de simplu. Produsele ţăranilor, de cele mai multe ori sunt aproape naturale, deci sunt obţinute cu costuri mai mari. Uneori ştiu că sunt exageraţi, dar, în România, nu există concurenţă. Sunt puţini producători mici, cu produse tradiţionale, deci fără concurenţă, preţul este impus.

Supermarketurile au promis şi că îi vor lăsa pe producătorii tradiţionali să vândă în supermarketuri şi nu s-a întâmplat nimic. De ce nu se aplică codul de bune practici?
Pentru că o parte dintre politicienii cu putere de decizie întârzie intenţionat modificarea unor articole din textul legii care ar putea aduce ceva mai mult bine. Îmi permiteţi să vă răspund cu o întrebare? De ce nu este stopată evaziunea fiscală, sau munca la negru, sau economia subterană? Toată lumea le cunoaşte, dar nu se iau măsuri active.

În pieţe au loc bişniţarii, pentru că primarii de care aparţin aceştia le-au dat autorizaţii, pentru că nimeni nu-i controlează să vadă dacă deţin sau nu teren agricol, pentru că şpaga este mai importantă pentru ei.

Strategie nu există, direcţiile agricole nu funcţionează, statisticile faţă de necesar şi producţie sunt eronate, iar statul, care stat? Potenţialul României este extraordinar, dar specialiştii au dispărut. Miniştri stau pentru CV şi interese personale, iar strategiile lipsesc. Toţi politicienii vorbesc despre potenţialul agriculturii, dar bugetul alocat acesteia este din ce în ce mai mic.
sursa ;http://www.evz.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one